Grecia se uită spre Spania pentru a-și salva logistica: pact cheie în 2026

Transportul rutier de mărfuri în Grecia se confruntă în 2026 cu o transformare normativă fără precedent, inițiată de Uniunea Europeană, o flotă de transportatori marcată de îmbătrânirea capitalului uman și privirea îndreptată spre o alianță strategică cu Spania pentru a-și consolida competitivitatea.

Drumul rămâne marele protagonist al mișcării mărfurilor în Grecia. Flota de vehicule comerciale, care în Uniunea Europeană depășea 6,2 milioane de unități la sfârșitul anului 2024, este compusă în principal din vehicule industriale grele și ușoare, adaptate pentru a transporta tot felul de produse: de la omniprezenta măslină și ulei de măsline, minerale, produse chimice și materiale de construcții, până la aprovizionarea insulelor.

În fața provocării logistice impuse de orografia insulară și continentală, operatorii spanioli și greci sunt de acord că eficiența și digitalizarea vor fi cheile pentru creșterea competitivității în acest 2026.

Cu toate acestea, profilul transportatorilor care mută această marfă este o oglindă fidelă a problemelor demografice care afectează sectorul la nivel european. Grecia nu este străină de îmbătrânirea îngrijorătoare a șoferilor săi, cu o vârstă medie care se apropie periculos de limitele legale. Un raport al IRU relevă că, la nivel global, lipsa profesioniștilor depășește 3,6 milioane de șoferi, iar în țări precum Germania, aproape jumătate dintre camionagi au peste 55 de ani. Ca răspuns la această realitate și la dezbaterile privind siguranța rutieră, Grecia a înăsprit deja controalele: din ianuarie 2026, reînnoirea permiselor pentru șoferii seniori se face digital, dar cu examene medicale mult mai stricte, în timp ce la orizontul UE se preconizează restricții de mobilitate pentru cei peste 65 de ani.

Acest an marchează o ruptură în ceea ce privește normele de trafic și vehiculele autorizate. Marea revoluție va sosi pe 1 iulie, când UE va extinde la furgonetele între 2,5 și 3,5 tone aceleași cerințe pe care până acum le îndeplineau doar camioanele grele. Aceasta implică instalarea obligatorie a tahografelor inteligente de generația a doua (G2V2) și respectarea strictă a limitelor de conducere și odihnă (nouă ore zilnic, 56 săptămânal și 90 la două săptămâni) – o măsură care, potrivit avertizărilor experților, ar putea genera un colaps administrativ între micii operatori dacă nu primesc pregătirea necesară.

În acest context complex, relația cu Spania iese la iveală ca un pilon strategic de prim ordin pentru sector. În cadrul unei vizite oficiale la sfârșitul lunii aprilie 2026, ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, s-a întâlnit cu omologii săi greci la Atena. Rezultatul a fost consolidarea unei „poziții comune” în fața UE pentru a apăra interesele ambelor națiuni ca puteri portuare din sudul Europei, mai ales în fața concurenței din nordul Africii. În plus, s-a convenit să se exporte „expertiza” spaniolă în Grecia, cu colaborarea unor companii publice precum Ineco în modernizarea rețelei feroviare și a gestionării traficului rutier, deschizând o cale de afaceri bilaterală de mare amploare. Logistica greacă, la rândul ei, se îndreaptă către o reînnoire profundă pentru a absorbi aceste schimbări, cu o atenție deosebită acordată intermodalității și sustenabilității. Autoritățile investesc mai mult de un miliard de euro în îmbunătățirea conexiunilor feroviare de marfă din portul Salonic, în timp ce sectorul privat injectează alte 500 de milioane în noi centre logistice în Attica pentru a câștiga eficiență. Principalele voci autorizate, precum Raluca Marian, directoare IRU, nu ezită să califice virajul normativ din acest an drept istoric și urgent, deoarece este prima dată când transportul ușor se va confrunta cu un control atât de ferm. Concluzia este clară: 2026 va fi un exercițiu de rezistență și adaptare pentru camionagii eleni, care vor trebui să demonstreze că, în ciuda anilor și a noilor reguli, pulsul comerțului grec bate încă puternic în motoarele lor diesel.