Ca un exercițiu decisiv pentru sectorul logistic și de transport de mărfuri, anul 2026 este proiectat în Spania pentru un sector care este coloana vertebrală a economiei și navighează între accelerația tehnologică de neevitat și o tranziție ecologică care își moderizează ritmul inițial.
După un 2025 de consolidare post-pandemie și investiții în digitalizare, companiile se pregătesc să adopte tendințe care nu mai sunt viitoruri posibile, ci realități operaționale.
Inteligența artificială generativă, vizibilitatea predictivă și automatizarea robotică avansată încetează să mai fie concepte de târg pentru a deveni piloni ai eficienței într-un context de cerere volatilă și așteptări maxime de serviciu.
Inteligența artificială generativă face saltul de la analiză la acțiune. După cum subliniază analizele sectoriale din peninsula, această tehnologie nu doar optimizează rutele, dar simulează scenarii complexe, gestionează incidente în timp real și sporește interacțiunea prin asistenți conversaționali multilingvi în depozite.
Următorul orizont, IA agentică – sisteme capabile să execute decizii autonome în parametri predefiniți – începe să apară în huburile majore. În paralel, vizibilitatea logistică evoluează spre predictiv. Sistemele nu se mai limitează la urmărire; algoritmi avansați, hrăniți de IoT și big data, anticipează întârzieri la vamă, blocaje în porturi precum Algeciras sau Valencia, și abateri de costuri, permițând o atenuare proactivă care, conform studiilor, ar putea evita peste 70% din disrupții.
Automatizarea și robotica colaborativă se extind, în special pe platformele logistice strategice. Necesitatea flexibilității în fața vârfurilor de cerere imprevizibile face ca scalabilitatea operațională, bazată pe procese automatizate și metrici OTIF (On-Time In-Full), să fie un standard de supraviețuire. Roboții de picking și sortare coexistă cu oamenii în depozite de ultimă generație, în timp ce blockchain câștigă teren pentru a garanta trasabilitatea imuabilă în lanțuri de aprovizionare complexe.
Această transformare digitală, totuși, nu este uniformă. După cum avertizează Laura Mendaña, Directoarea de Strategie a Consiliului Spaniol de Logistică, „Riscul pentru 2026 este consolidarea unui decalaj digital: marii operatori și porturile avansează cu viteză mare, în timp ce o parte semnificativă a rețelei de transportatori și depozitari IMM se luptă cu digitalizarea de bază. Acest lucru ar putea genera blocaje neașteptate în rețea.”
În materie de sustenabilitate, 2026 marchează o ajustare a ritmurilor. Moratoriul european privind interzicerea motoarelor cu ardere internă pentru 2035 a creat un scenariu mai pragmatic. Totuși, Comisia Europeană menține ajutoarele pentru camioanele grele cu zero emisii, iar presiunea regulatorie locală (cum ar fi Zonele cu Emisii Reduse în orașe) stimulează, încet, reînnoirea parcului auto.
Tendința nu este o revoluție electrică masivă, ci o tranziție graduală către combustibili alternativi (GNL, biocombustibili) și o electrificare progresivă în ultima milă și flote captive. Eficiența energetică în depozite și optimizarea încărcăturilor pentru a reduce kilometrii goi sunt deja vectori cheie de economisire și conformitate.
Pe scurt, 2026 se prezintă ca anul implementării practice a tehnologiilor mature, unde inteligența artificială și datele vor fi adevăratul combustibil al eficienței.
Cursa nu va fi doar pentru a inova, ci pentru a integra și democratiza accesul la aceste instrumente pe întregul lanț de aprovizionare. Succesul logistic va depinde de capacitatea de a anticipa, prin tehnologie, și de a se adapta, cu agilitate și realism, la un cadru regulatoriu și de piață în continuă evoluție. După cum afirmă Mendaña, „Cuvântul cheie este reziliență, iar în 2026 ea se construiește cu biți și date, la fel de mult sau mai mult decât cu fier și motorină.”