Ultima campanie de supraveghere a Jandarmeriei pe șosele a lăsat cifre care invită la reflecție, ca să nu spun la cea mai mare îngrijorare. În timpul lunii februarie, agenții s-au concentrat asupra vehiculelor grele, acei giganți ai șoselei a căror simplă greutate prevestește deja tragedia atunci când sunt implicate într-un accident. Și ceea ce au găsit nu este deloc liniștitor: mii de încălcări care demonstrează că, în materie de siguranță rutieră, transportul profesional are încă multe conturi de reglat. Pentru că nu este vorba doar de a urmări șoferul care trece pe roșu, ci de a preveni ca un camion de mai multe tone, care circulă în stare proastă sau cu un șofer epuizat, să se transforme într-un proiectil letal pentru ceilalți participanți la trafic.
Dacă există o cifră care ar trebui să facă întregul sector să reflecteze, aceasta este cea a timpilor de odihnă. Aproape 3.000 de șoferi au fost sancționați pentru nerespectarea pauzelor obligatorii, o încălcare care nu este o simplă chestiune administrativă, ci un risc tangibil. Un șofer care acumulează ore la volan fără să se odihnească este un pericol public: reflexele îi scad, atenția i se încețoșează, iar probabilitatea de a comite o eroare fatală crește exponențial. Este uimitor faptul că, în ciuda campaniilor de conștientizare și a gravității consecințelor, există încă oameni care prioritizează să ajungă mai devreme la destinație în detrimentul propriei vieți și al celorlalți. Și aici ar trebui să ne întrebăm dacă presiunea companiilor de a respecta termene imposibile nu se află în spatele multor dintre aceste decizii nesăbuite.
Dar riscul nu provine doar din oboseală. Agenții s-au confruntat, de asemenea, în multe cazuri, cu un parc auto în stare lamentabilă. Peste 700 de camioane și aproximativ treizeci de autobuze prezentau deficiențe tehnice grave, de la frâne defecte până la anvelope tocite sau probleme la direcție. Imaginea a 46 de vehicule imobilizate pe loc pentru că nu îndeplineau condițiile minime pentru a circula ar trebui să fie suficientă pentru a declanșa toate alarmele. Pentru că, dacă este nesăbuit ca un autoturism să circule cu frânele defecte, ce adjectiv merită un autobuz plin cu pasageri sau un camion de mare tonaj cu aceleași probleme? Răspunsul ar trebui să ducă mai mult de un responsabil de companie în fața oglinzii și, apropo, în fața unui judecător.
Poate cel mai tulburător lucru dintre toate este să constatăm că, în secolul XXI, există încă profesioniști care se urcă la volanul unei mașini de mai multe tone după ce au consumat alcool sau droguri. Șaizeci de șoferi au fost testați pozitiv în cadrul controalelor, o cifră care ar trebui să rușineze sectorul. Pentru că a conduce un camion sau un autobuz nu este același lucru ca a conduce o mașină; responsabilitatea este exponențial mai mare, mai ales în cazul celor care au pasageri în grijă. Alcoolul și drogurile alterează percepția, elimină senzația de risc și încetinesc capacitatea de reacție, o combinație letală atunci când călătorești la volanul unui vehicul de mare tonaj.
Între excesul de viteză, cu 466 de amenzi, neregulile la încărcătură, care au totalizat peste 400 de sancțiuni, și aproape o mie de șoferi care circulau cu actele incorecte, bilanțul campaniei conturează un peisaj dezolant. Fără a mai vorbi de cele 257 de cazuri de manipulare a tahografului, acel dispozitiv conceput tocmai pentru a controla respectarea timpilor de odihnă. Datele demonstrează că Jandarmeria nu a făcut decât să-și facă treaba, dar evidențiază și faptul că drumul către o siguranță rutieră superioară în transportul profesional este plin de denivelări. Nu sunt suficiente campanii ocazionale; sunt necesare mai multe controale, sancțiuni exemplare și, mai ales, o conștientizare reală care să înceapă de la șoferi, dar să ajungă și la companiile care îi angajează. Pentru că, atunci când un camion și o mașină se întâlnesc, statisticile ne-au învățat deja cine are de pierdut întotdeauna.
Have any thoughts?
Share your reaction or leave a quick response — we’d love to hear what you think!