Noua taxă „verde” din România se amână până în iulie 2026… dar suprataxa pentru flotele vechi este deja lege

România a întreprins anul acesta o transformare profundă a sistemului său de taxare rutieră, aliniindu-se la directivele europene de mediu, după cum subliniază mai multe publicații digitale în limba spaniolă.

Deși țara opera deja cu rovignieta electronică pentru aproape întreaga sa rețea de drumuri neurbane (autostrăzi, drumuri naționale și europene), marea schimbare a venit odată cu noul sistem TollRo.

Deși implementarea sa completă a fost amânată de la 1 ianuarie la 1 iulie 2026 din cauza întârzierilor tehnice ale sistemului informatic central, noua reglementare marchează deja un înainte și un după, în special pentru transportul greu. Acest model, care aplică principiul „poluatorul plătește”, este deja în vigoare pentru vehiculele de peste 3,5 tone, în timp ce pentru autoturisme și vehicule ușoare rămâne în vigoare sistemul tradițional.

Pentru șoferii de vehicule grele, impactul financiar este mai mult decât notabil. Sistemul tradițional al rovignietei, care costa 1.210 euro pe an pentru un camion cu patru axe, a fost înlocuit cu o plată pe kilometru parcurs. Noile tarife TollRo se calculează în funcție de greutate și, crucial, de clasa de emisii Euro a vehiculului.

De exemplu, pe autostradă, un camion greu (Categoria III, >12 t) cu tehnologie curată (Euro VI) plătește 0,48 lei/km, în timp ce unul mai poluant (Euro III) poate plăti până la 0,62 lei/km, adică aproape 30% mai mult. Pentru a pune în perspectivă, un camion Euro VI care parcurge 100.000 km pe an pe autostradă va plăti aproximativ 7.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă de șase ori costul vechii rovigniete anuale. Această creștere drastică a fost concepută tocmai pentru a stimula reînnoirea flotelor către modele mai puțin poluante.

În ceea ce privește localizarea taxelor, România a optat pentru un model care combină generalitatea cu excepții punctuale. Rovignieta este o taxă generală aplicată tuturor autostrăzilor, drumurilor expres și drumurilor naționale, cu excepția sectoarelor care traversează zonele urbane. Rețeaua principală acoperă aproximativ 1.075 km de autostrăzi care leagă Bucureștiul de orașe mari precum Constanța, Sibiu sau Timișoara. La acestea se adaugă taxe fizice suplimentare pe infrastructuri mari, cum ar fi podurile peste Dunăre de la Fetești–Cernavodă (pe autostrada A2 spre litoralul Mării Negre) sau podurile internaționale Giurgiu-Ruse și Calafat-Vidin, unde se plătește o taxă suplimentară pentru trecere. Plata este simplă: rovignieta se achiziționează de la benzinării, oficii poștale, online sau prin aplicații și se asociază cu numărul de înmatriculare, fără a fi nevoie de autocolante.

Această schimbare de reglementare afectează direct contul de profit și pierdere al transportatorilor. Înlocuirea unei taxe fixe anuale cu o plată pe kilometru și pe emisii favorizează pe cei care parcurg puțini kilometri în România sau care operează deja cu flote moderne (Euro VI), dar penalizează sever pe cei cu rute lungi sau vehicule vechi. De exemplu, un camion greu care operează în principal în afara României și parcurge mai puțin de 50.000 de kilometri anual în țară ar beneficia potențial. Cu toate acestea, industria se confruntă acum cu volatilitatea costurilor și cu necesitatea de a planifica rutele mai precis, deoarece costul final va depinde de kilometrii efectiv parcurși. Imprevizibilitatea inițială a fost atât de mare încât guvernul român a planificat mai întâi implementarea sistemului în ianuarie și, în final, l-a amânat pentru iulie, lăsând un semestru de tranziție în care regulile pentru sector sunt încă în curs de definire.

Neplata rovignietei sau a noii taxe poate fi foarte costisitoare. Autoritățile române, prin CNAIR și poliție, efectuează controale exhaustive cu camere fixe și mobile care citesc numerele de înmatriculare în toată țara. Amenzile sunt exemplare și disuasive, mai ales pentru transportul greu. În timp ce pentru un autoturism sancțiunea minimă este echivalentă cu dublul prețului rovignietei anuale, pentru un camion de peste 12 tone amenda poate ajunge până la 4.000-4.500 lei (aproximativ 800-900 de euro). În cazurile cele mai grave, sancțiunile pot ajunge la 5.600 de euro. Pentru a evita problemele cu noua reglementare, șoferilor li se recomandă să achiziționeze întotdeauna rovignieta în avans și să consulte platforme oficiale precum e-rovinieta.ro pentru a verifica valabilitatea plății înainte de a începe orice rută.

Când plătiți o taxă de drum, fie cu o vignetă lipită de parbriz, un tag electronic sau la o cabină fizică, este ușor să credeți că doar cumpărați dreptul de a păși pe asfalt. Dar realitatea este mult mai largă. În majoritatea națiunilor europene, perceperea taxelor de drum are două obiective majore. Primul și cel mai evident este finanțarea construcției, conservării și operării drumurilor în sine: autostrăzile, podurile și tunelurile nu se plătesc singure. În țări precum Franța, Italia sau Spania, taxele susțin concesiuni private sau semi-publice care garantează întreținerea drumurilor, curățenia de iarnă, semnalizarea și serviciile de urgență. În națiuni precum Germania, taxa pentru camioane este dedicată în mod specific unui fond pentru infrastructura de transport, inclusiv drumuri, căi ferate și căi navigabile.

Dar scopul taxelor de drum a evoluat dincolo de simpla „taxă de utilizare”. Astăzi, multe guverne o folosesc ca instrument de politică de mediu și de gestionare a traficului. De exemplu, așa-numita „taxă pe kilometru” care funcționează deja în Germania, Austria și Republica Cehă, și pe care tocmai a adoptat-o România, aplică tarife mai mari camioanelor mai vechi și mai poluante, urmând principiul „poluatorul plătește”. În orașe precum Londra sau Stockholm, taxele urbane de congestionare nu urmăresc doar să colecteze venituri, ci și să descurajeze utilizarea mașinii în orele de vârf și să reducă emisiile. În Elveția, taxa anuală forfetară pentru vehiculele grele este folosită parțial pentru a devia mărfurile de la camion la calea ferată. Așa că data viitoare când treceți printr-o casă de taxare sau cumpărați o vignetă, amintiți-vă: nu plătiți doar pentru asfaltul pe care călcați, ci și pentru aerul pe care îl respirați și pentru ambuteiajul pe care poate îl evitați.