Cumpără prin e‑mail, returnează din obișnuință: progresul comerțului digital și regresul unei culturi de folosește o dată și aruncă

Volumul tot mai mare al retururilor în comerțul electronic a devenit o durere de cap logistică și financiară pentru Spania și Europa, afectând consumatorii, operatorii de rețea și proprietarii de depozite.
Această provocare, departe de a fi un simplu inconvenient operațional, amenință profitabilitatea și sustenabilitatea întregului sector.
În Spania, costul retururilor online a atins 13,3 miliarde de euro în 2025, cu o rată de retur de 23,7% la comenzile nealimentare – una dintre cele mai mari din Europa.

În spatele acestor cifre se ascund practici precum bracketing‑ul, în care unul din patru consumatori cumpără mai multe mărimi sau culori cu intenția de a returna majoritatea – o proporție care urcă la 35% în rândul Generației Z.

Pentru consumatori, confortul de a proba hainele acasă are un cost de mediu ascuns: fiecare retur generează emisii de CO₂ din transport și ambalare, iar multe articole ajung la gropile de gunoi deoarece recondiționarea nu este rentabilă.

În plus, 22% dintre tinerii spanioli recunosc că practică wardrobing‑ul – cumpără haine pentru un eveniment anume și le returnează ulterior – ceea ce dovedește o schimbare a obiceiurilor care redefinește conceptul de cumpărare responsabilă.

Pentru operatorii de rețea și firmele de curierat, logistica inversă reprezintă o problemă permanentă.
În timpul campaniilor precum Black Friday sau a reducerilor, volumele de retururi cresc până la 40% în sectoare precum moda, perturbând complet operațiunile obișnuite.
Francisco Aranda, președintele UNO Logística, explică faptul că acest flux invers „generează costuri economice importante, probleme de depozitare și un impact mai mare asupra mediului”.

Operatorii sunt din ce în ce mai forțați să externalizeze procesele de retur, 65% dintre companii apelând la terți, ceea ce crește costurile și complică trasabilitatea.
Giganți precum Amazon au început deja să penalizeze vânzătorii cu rate ridicate de retur – o măsură care anticipează un viitor în care eficiența în logistica inversă va fi cheia supraviețuirii.

Proprietarii de depozite, la rândul lor, se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a‑și adapta facilitățile la noua realitate.
Procesarea unui retur necesită aproximativ 20% mai mult spațiu logistic decât expedierea unui produs nou, ceea ce îi obligă să aibă centre flexibile și bine amplasate aproape de nucleele urbane. Această creștere a cererii a impulsionat chiriile pentru spațiile logistice prime cu 30% la nivel mondial din 2020.

În plus, procesul de recondiționare – inspecție, curățare, călcare, reambalare – consumă resurse și timp, iar atunci când nu este rentabil, multe retururi ajung să fie distruse, ceea ce contrazice principiile economiei circulare și expune companiile la sancțiuni de reglementare.

În fața acestui scenariu, sectorul caută soluții tehnologice și sustenabile. Inteligența artificială și big data permit prezicerea comportamentului consumatorului și oferirea unor recomandări de mărime mai precise, reducând astfel retururile.
În același timp, mari retaileri precum Inditex, H&M sau El Corte Inglés au început să perceapă taxe pentru retururile la domiciliu, încurajând utilizarea punctelor de colectare și a magazinelor fizice ca alternative mai sustenabile.

Provocarea, așadar, nu este doar economică, ci și culturală: educarea consumatorului cu privire la costul real al retururilor și încurajarea unei cumpărături mai conștiente. Numai astfel se va putea echilibra balanța între confortul comerțului electronic și sustenabilitatea întregului ecosistem.