Regii Drumului European: Suedia, Franța și Țările de Jos, Inima Industrială a Camionului

Timp de secole, vuietul motoarelor diesel a fost bătălia inimii economiei europene. Deși Germania, Italia și Spania au avut un rol principal incontestabil în industria auto, bătrânul continent păstrează și alte temple sacre unde sunt forjați coloșii șoselelor.

Mai la nord, în peisajele reci scandinave, și în ateliere cu spirit inovator din Franța și Țările de Jos, s-au scris capitole fundamentale în istoria transportului greu. Aceasta este povestea despre cum Suedia, Franța și Țările de Jos și-au câștigat un loc în Olimpul producătorilor de camioane, de la începuturile motorului până în era electrificării.

Suedia: Leagănul Siguranței și Robusteții

Dacă există o naționalitate care evocă sinonimul solidității pe rută, aceea este cea suedeză. Povestea începe la sfârșitul secolului al XIX-lea, când în 1891, la Malmö, un grup de pionieri a fondat o fabrică de biciclete numită Scania, în onoarea provinciei Skane. Pe cealaltă parte a țării, la Gothenburg, Volvo făcea primii pași. Dar va fi în 1911 când fuziunea dintre Scania și Vabis va da viață Scania-Vabis, o societate care, după ce a supraviețuit unui faliment în anii ’20, va lua decizia strategică de a se concentra exclusiv asupra vehiculelor industriale.

În timp ce Scania se forja în sud, Volvo lansa în 1928 primul său camion, Seria 1, un vehicul de 28 CP care punea bazele a ceea ce avea să fie un imperiu al rezistenței.

Suedezii nu au întârziat să se distingă de restul. Dacă germanii căutau perfecțiunea mecanică, Suedia a pus accentul pe șofer și eficiență. În 1959, Volvo a dăruit lumii cea mai prețioasă invenție a sa: centura de siguranță în trei puncte, o tehnologie pe care a împărtășit-o fără a o patenta, salvând milioane de vieți în interiorul și exteriorul cabinei.

La rândul său, Scania a revoluționat perioada postbelică cu motoare cu consum redus și, în 1951, a fost înaintea timpului său cu debutul motorului diesel cu turbo, punând bazele gigantismului care avea să vină.

Consacrarea avea să vină în 1977, când motorul V8 de la Scania, cu ferocitatea și turațiile sale reduse, i-a adus porecla de „Regele Drumului”.

Inovația suedeză nu s-a oprit. În 1969, Saab și Scania au fuzionat, creând un gigant tehnologic. Și în timp ce Volvo prezenta în 1983 primul compartiment de dormit complet integrat, umanizând călătoriile lungi, Scania își perfecționa sistemul modular în anii ’80, permițând transportatorilor să-și configureze vehiculele ca și cum ar fi piese ale unui mecano de precizie.

Intrând în secolul XXI, ambele rămân în vârf: Volvo sub aripa grupului care îi poartă numele, iar Scania, după ce a fost obiectul dorinței MAN și Volkswagen, consolidată ca un pilon al grupului german, dar păstrând acea esență suedeză de durabilitate și vârf de lance în siguranță.

Franța: Geniul Latin al Inovației și Giganților

Traversând Marea Baltică și coborând spre inima Europei, Franța și-a construit propria legendă, adesea marcată de un spirit îndrăzneț și, uneori, titanic.

Epopeea galică are două nume fondatoare: Berliet și Renault. În 1894, lyonezul Marius Berliet și-a fabricat primul motor, iar până în 1906 construia deja primul său camion.

În paralel, Louis Renault, la Billancourt, patenta cutia sa de viteze și, în 1906, inventa precursoarea autobuzului parizian.

Dar va fi în perioada postbelică când Franța își va câștiga un loc în imaginarul mondial. În 1957, Berliet a uimit planeta cu T100, până astăzi unul dintre cele mai mari camioane construite vreodată, un monstru de peste 100 de tone greutate brută conceput pentru a domina deșerturile și marile lucrări de construcții.

Acest spirit de măreție coexista cu nevoia de reorganizare industrială. În 1955 se năștea Saviem, din fuziunea Latil, Renault și Somua, creând un pol de vehicule industriale care avea să absoarbă alte firme precum Chausson sau Richard Continental. Saviem s-a remarcat prin colaborarea sa tehnică cu germanii de la MAN, adoptând motoarele lor cu injecție directă și creând sinergii tehnologice care au beneficiat ambelor maluri ale Rinului.

Dansul complex al fuziunilor a dus ca în 1978 Berliet și Saviem să se unifice sub stindardul Renault Véhicules Industriels (RVI). A fost momentul să se culeagă roadele. Dacă Berliet GLR8 din 1958 a fost supranumit „camionul secolului” pentru longevitatea și polivalența sa, anii ’90 au adus mitul modern: Renault Magnum. Lansat în 1990, conceptul său revoluționar de cabină plată și locuibilă, cu un confort inedit, l-a făcut demn de titlul „Camionul Anului” în 1991, transformând ideea a ceea ce ar trebui să fie căminul șoferului pe asfalt.

Deși în 2001 Renault Trucks a fost absorbită de grupul Volvo, identitatea sa franceză persistă, astăzi fiind concentrată pe tranziția ecologică ca pionier în lumea camionului electric cu modele precum Renault Trucks T. Și să nu-l uităm pe Willème, meșteșugarul din Nanterre care, din 1919, s-a specializat în titani pentru transport excepțional, precum TG300, un 8×8 capabil să tracteze 1.000 de tone, menținând vie flacăra constructorului îndrăzneț până la dispariția sa în anii ’80.

Țările de Jos: Eficiența Transformata în Cabină

Printre acești giganți industriali, o țară mică a reușit să-și facă un loc pe bază de ingeniozitate și pragmatism: Țările de Jos.

Povestea DAF (Van Doorne’s Aanhangwagenfabriek) începe în 1928 la Eindhoven, din mâinile fraților Hub și Wim van Doorne, fabricând remorci cu o tehnică inovatoare de șasiu sudat care le făcea mai ușoare.

Dar marele salt a avut loc în 1949, când, profitând de febra reconstrucției postbelice, au lansat primul lor camion, DAF A30, un vehicul de trei tone destinat pieței locale.

Curând, marca olandeză și-a arătat ADN-ul: inovația în serviciul șoferului. În 1957, cu seria DO, DAF a introdus un camion potrivit pentru transportul internațional care includea deja un pat rudimentar, o noutate absolută.

Cu toate acestea, revoluția a venit în anii ’60 cu legendarul DAF 2600, supranumit „mama transportului internațional”. Cabina sa, pătrată și maximizată, oferea un spațiu locuibil fără precedent, cu geamuri mari care îmbunătățeau vizibilitatea și siguranța, înțelegând că confortul era cel mai bun aliat al productivității.

DAF nu a încetat să inoveze. În 1970 a introdus cabina basculantă la seriile F1600 și F2200, facilitând întreținerea ca niciodată. În 1973, DAF 2800 a mărit miza cu două paturi, devenind regele distanțelor lungi, și au fost pionieri în încorporarea turbo intercooler-ului pentru a câștiga putere fără a crește consumul. Anii ’80 au adus DAF 95 și iconica sa Super Space Cab, un habitaclu unde șoferul putea chiar să stea în picioare, un lux la vremea respectivă. Astăzi, integrată în gigantul american PACCAR, DAF continuă să stabilească ritmul. Noua sa generație de camioane (XF, XG, XD) a reușit să profite de reglementările europene pentru a crea cele mai spațioase și aerodinamice cabine de pe piață, câștigând multiple premii și conducând sarcina către un viitor fără emisii cu versiunile sale electrice și dezvoltarea motoarelor cu hidrogen.