Firmanul uitat: investiția în drumuri ca pilon al comerțului și siguranței rutiere

Întreținerea drumurilor și a căilor de comunicație constituie un pilon fundamental pentru dezvoltarea economică a oricărui teritoriu. O rețea rutieră în condiții optime nu numai că facilitează schimbul comercial eficient, permițând mărfurilor să ajungă la destinație în termenele stipulate, dar acționează și ca un scut de protecție pentru profesioniștii volanului. Atunci când asfaltul prezintă deficiențe, se multiplică riscurile de accidente rutiere, crește uzura echipamentelor și flotelor de transport și se compromite rentabilitatea companiilor. Prin urmare, garantarea conservării acestor axe logistice este sinonimă cu competitivitatea economică și cu responsabilitatea socială față de conducători.

În acest context, Federația Valenciană a Antreprenorilor din Transport și Logistică (FVET) și-a ridicat vocea pentru a denunța deficitul cronic de care suferă rețeaua rutieră din Comunitatea Valenciană. Potrivit patronatului, abandonarea drumurilor este comparabilă cu cea a căilor ferate, generând un cocktail periculos de insecuritate rutieră și suprataxe operaționale. Carlos Prades, președintele FVET, a fost categoric când a subliniat că, deși comunitatea ar avea nevoie de o investiție anuală de 200 de milioane de euro în conservare, în exercițiul trecut nu s-a atins nici măcar 50 la sută din această cifră. O situație care, departe de a se îmbunătăți, este agravată de fenomene neprevăzute care pedepsesc sever infrastructurile.

Ultimele fonduri anunțate de Stat, care se ridică la 47,3 milioane de euro de distribuit pe trei ani pentru drumuri precum AP-7 sau N-332, sunt clar insuficiente în ochii sectorului. Prades regretă că infrastructuri critice și deja colapsate, precum Bypass-ul sau V-30, au rămas în afara acestor planuri de acțiune. Această lipsă de previziune și întreținere structurală nu numai că sufocă activitatea zilnică a transportului, dar lasă rețeaua rutieră valenciană într-o poziție de vulnerabilitate maximă în fața oricărei eventualități climatice.

Iar acea eventualitate are un nume propriu: DANA. Acest fenomen meteorologic, ale cărui inițiale provin de la Depresiunea Izolată la Niveluri Înalte (Depresión Aislada en Niveles Altos), constă într-o masă de aer rece care se separă de curenții intensi ai atmosferei și rămâne înconjurată de aer mult mai cald. Intrând în contact cu umiditatea de suprafață a Mediteranei, generează o instabilitate extremă care provoacă furtuni violente și ploi torențiale în câteva ore. În provincia Valencia, impactul DANA a fost un factor agravant care a evidențiat fragilitatea unor infrastructuri deja slăbite, lăsând o factură estimată care depășește 2,6 miliarde de euro doar pentru a restabili daunele în transport.

La această precaritate structurală se adaugă un deficit istoric care afectează direct calitatea vieții profesioniștilor: penuria de zone de servicii și odihnă pentru vehiculele grele. Această absență a spațiilor adecvate îngreunează respectarea timpilor de conducere și odihnă obligatorii, reduce siguranța în timpul operațiunilor nocturne și are un impact negativ asupra sănătății fizice și mintale a conducătorilor auto. Lipsa acestor dotări de bază transformă fiecare zi de lucru într-o provocare logistică și umană.

Din partea FVET, integrată în Confederația Spaniolă de Transport de Marfă (CETM), revendicarea este clară și urgentă: „vrem un plan de șoc pentru drumurile noastre, care sunt colapsate, în stare proastă și cu mari deficiențe”. Transportul rutier, fie de mărfuri, fie de persoane, nu mai poate continua să fie marele uitat al politicilor publice. Nu degeaba, accidentele rutiere continuă să se situeze printre primele cinci cauze de deces nenatural în Spania, o plagă pe care un asfalt în condiții și infrastructuri reziliente ar putea ajuta să o combată eficient.