Madrid și Răscrucea Zonelor cu Emisii Reduse: Între Imperativul Climatic și Realitatea Economică

Zonele descarbonizate s-au constituit în Europa ca o unealtă fundamentală în lupta împotriva schimbărilor climatice și a poluării urbane, care provoacă anual mii de decese premature prin boli respiratorii și cardiovasculare. În Spania, Legea privind Schimbările Climatice obligă municipalitățile cu peste 50.000 de locuitori să implementeze Zone cu Emisii Reduse (ZER). Cu toate acestea, aplicarea lor se lovește de realități socio-economice complexe, o dilemă pe care Madrid o exemplifică în mod paradigmatic. Capitala, în ciuda îmbunătățirii indicilor de calitate a aerului din ultimii ani, se confruntă cu provocarea de a echilibra tranziția ecologică urgentă cu necesitatea de a nu-și paraliza activitatea esențială.

În acest context, Primăria Madridului a decis să prelungească cu încă un an, până în 2026, moratoriul pentru intrarea în vigoare a ZER în întregul oraș. Această decizie, publicată în Buletinul Oficial și luată la finele lunii decembrie, nu este întâmplătoare. Ea răspunde unei presiuni intense din partea sectoarelor economice, conduse de asociații precum Federația Transportatorilor Fenadismer Madrid, care susțin că o restricție totală a traficului fără nuanțe ar avea „consecințe nefaste” pentru economie și dezvoltarea urbană.

Unicitatea abordării madrilene este un punct crucial al dezbaterii. Spre deosebire de alte orașe, proiectul inițial ar transforma întregul teritoriu municipal într-o ZER, o măsură considerată de critici drept excesiv de restrictivă și fără seamăn în Spania. Oponenții măsurii, bazându-se pe date oficiale ale consiliului local, susțin că nu răspunde unei urgențe sanitare imediate – nu s-au înregistrat episoade de poluare ridicată din 2020 – și nici unei cerințe reglementare specifice care să oblige la o astfel de interdicție largă.

În fond, subzace o tensiune între două mandate la fel de legitime. Pe de o parte, directricele statale și europene impulsionează crearea ZER, deși ghidul Ministerului pentru Tranziția Ecologică, elaborat împreună cu Federația Spaniolă a Municipiilor și Provinciilor, cerea în 2021 un „tratament specific favorabil” pentru sectoarele profesionale precum transportul și distribuția, datorită caracterului lor esențial. Pe de altă parte, sectorul transporturilor avertizează despre un colaps: flota actuală de camioane și vehicule de șantier, în majoritate diesel, nu ar putea opera, paralizând proiecte emblematic.

Lista lucrărilor care, potrivit Fenadismer, ar fi în pericol este extinsă și strategică: îngroparea A-5, acoperirea M-30 în Ventas, remodelarea zonei din jurul Bernabéu și dezvoltările majore precum Madrid Nuevo Norte sau Operațiunea Campamento. Acest argument a pătruns, forțând o pauză. Moratoriul se prezintă astfel ca o cale de scăpare pentru mecanismul de dezvoltare urbană al capitalei, dar lasă în aer îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen mediu.

Apelul final al sectorului este clar: să se negocieze o tranziție realistă. Cer un dialog cu Primăria pentru a găsi o foaie de parcurs care să compatibilizeze reducerea emisiilor cu prestarea unui serviciu economic vital. Prelungirea deschide un an crucial pentru căutarea acelui echilibru evaziv, o provocare pe care Madrid trebuie să o rezolve pentru a nu rămâne prinsă între urgența planetei și inerția orașului.