Iarna Spaniolă: Între Monta Rusă Termică și Provocările Drumurilor

Iarna climatologică în Spania, care se întinde din decembrie până în februarie, este caracterizată prin dualitatea sa marcată: este cea mai ploioasă anotimp pe coasta atlantică, dar remarcabil de uscată în zonele din nord-estul peninsulei. Conform primelor tendințe ale modelului european pentru iarna 2025-2026, se anticipează un trimestru cu precipitații peste medie pe litoralul mediteranean, Insulele Baleare și în cadranul nord-vestic, ceea ce s-ar putea traduce prin viscole abundente în zonele montane. Deși temperaturile ar putea fi la nivel global peste medie, nu se exclud episoade intense de frig, în special în săptămânile centrale din ianuarie și februarie, tradițional cele mai geruite ale anului.

Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează de obicei în interior, în special în Podișul Nordic (Castilia și León), în văile pirineene și în zonele înalte ale sistemelor Iberic și Central. Localități din provincii precum Teruel, Soria, Ávila și León concurează adesea pentru recorduri de frig în fiecare an. Acest tipar climatic se reflectă în mod critic în rețeaua rutieră, unde drumurile montane și trecătorile de altitudine înaltă devin puncte negre în aceste luni.

Situația în zonele înalte este deosebit de delicată. Provincii cu o rețea extinsă de drumuri montane, precum Lleida (Pirineii catalani), Huesca (Pirineii aragonezi), Asturias, Cantabria, Granada (cu Sierra Nevada) și Teruel, cer atenție maximă. Pentru transportatori, atât naționali, cât și cei care se îndreaptă spre Europa, trecătorile pirineene (precum Somport sau pasul Portalet) și pasurile Sistemului Iberic (precum cel din Piqueras) sunt puncte în care trebuie să se exercite o grijă extremă, deoarece combinația de zăpadă, gheață și vânt poate bloca traficul în câteva ore.

În fața acestui scenariu, sfaturile pentru șoferi sunt vitale. Planificarea traseului prin consultarea stării drumurilor (DGT), a prognozei meteorologice și a restricțiilor este primul pas indispensabil. Nu contează dacă parcursul este de 100 sau 1.000 de kilometri: iarna, informația este cea mai bună unealtă. Se recomandă evitarea trecătorilor montane în orele de noapte și la avertizări de viscol, luând întotdeauna în considerare rute alternative mai sigure.

Măsurile fundamentale înainte de a începe orice călătorie includ verificarea atentă a vehiculului, cu accent deosebit pe anvelope (optând pentru cele de iarnă sau purtând lanțuri în stare perfectă), frâne, baterie și lichide (antigel). Echipamentul obligatoriu trebuie completat cu un kit de urgență care să conțină pătură, lanternă, apă, alimente și telefonul mobil complet încărcat. Pentru profesioniștii din transport, această pregătire nu este o opțiune, ci o parte esențială a protocolului lor de siguranță operațională.

În definitiv, iarna spaniolă, cu creșterea ei previzibilă a instabilității în sud și est conform proiecțiilor, reprezintă o provocare anuală pentru mobilitate. Deși modelul arată că ar putea fi un al treilea an consecutiv fără o undă de frig generalizată, prezența zăpezii în lanțurile montane este asigurată. Combinația dintre prognoză, pregătire și prudență la volan este singura formulă pentru ca lunile de iarnă să nu își lase amprenta pe drumuri, garantând siguranța celor care le parcurg, indiferent de destinația lor finală.